Iarta!...Strângerea de inimă să devină strângere de mână.

Nimic nu e rău, noi le folosim rău. Fiecare zi este o viaţă în miniatură. Oameni frânţi sufleteşte găsim la tot pasul. Au fost, sunt şi vor mai fi. Ne rănim între noi din orgoliu, invidie, neputinţe.
 Reproșurile sunt mai grele ca necazul în sine. În viață nu poți să spui oricui orice. Mulți rămân doar la ambalaj, oricât am povesti despre gustul miezului. Fiecare om are taina sa. Inimă fină sau cu multe crestături. Iartă! Udă cu lacrimi ce e de udat, ară cu iertare, discuieşte cu bunătate şi seamănă iar seminţele iubirii. Strângerea de inimă să devină strângere de mână. Fiecare grăunte are făină, dar  şi tărâţe. Şi cel mai bun vin are drojdia lui. În fiecare rău e un bine, depinde de noi ce alegem să folosim, să vedem. Binecuvântează şi mulţumeşte pentru tot ce primeşti. Vei înţelege mâine lecţia de astăzi! Durerea unui suflet uneori e atât de mare ca şi cum ar fi durerea întregii lumi. Poartă în el toată umanitatea. Atât sentimentul aroganței și al superiorității, cât și al insuficienței și al inferiorității sunt atitudini extreme ale vieții ce pot dărâma ființa oricui. Greutăţile din corabia vieţii ne fac să avem stabilitate în furtunile şi valurile nopţii. Filmul vieţii rulează clipă de clipă în premieră doar o singură dată. Filmezi sau te laşi filmat? Totul este atât de simplu şi de frumos. Frumuseţea, gingăşia inimii şi a gândului curat fac ca orice om să devină frumos şi la exterior, indiferent ce urme are pe trup… Lumina din interior radiază şi acoperă orice rană, orice minus, orice…Înnobilează sufletul, curăţă ochii să vadă cele bune şi mintea să gândească plusurile şi viaţa se va schimba. Din ce suntem transmitem celorlalți.  

        https://hrisostomfilipescu.wordpress.com.suflet nobil